Răsfățatul, de Eva-Karina G.
Într-un orășel pitoresc din România, trăia un băiat pe nume Andrei. El era singurul copil al unei familii foarte înstărite și, din acest motiv, era extrem de răsfățat. Părinții lui îi îndeplineau orice dorință și nu i-au refuzat niciodată nimic. Astfel, Andrei ajunsese să fie egoist și să nu aprecieze eforturile celor din jurul lui.
Răsfățatul
Într-o zi însorită de primăvară, Andrei a decis să meargă în parc cu bicicleta nouă pe care tocmai o primise. Ajuns în parc, a întâlnit un grup de copii care jucau fotbal. Fără să le ceară permisiunea, Andrei și-a lăsat bicicleta în mijlocul terenului de fotbal și s-a îndreptat spre ei cerând să fie lăsat să joace.
Copiii, deranjați de atitudinea lui, i-au spus politicos că ar trebui să-și mute bicicleta și să plece. Andrei, în stilul său caracteristic, a refuzat și a insistat să joace fără să facă niciun compromis. Unul dintre băieți, pe nume Mihai, a împins bicicleta lui Andrei la marginea terenului. A făcut acest gest pentru a continua jocul și a insistat în a-i spune să-i lase în pace să joace liniștiți. Andrei, a plecat supărat fără bicicletă și a doua zi, a găsit bicicleta vandalizată. Furios, a mers acasă și a cerut părinților să-i cumpere una nouă.
Dar părinții lui au decis că este timpul să-i dea o lecție și au refuzat. Andrei a fost nevoit să înțeleagă că atitudinea lui neglijentă și lipsa de respect pentru ceilalți i-a adus această neplăcere. Și-a dat seama că trebuie să respecte proprietatea altora și importanța cererii permisiunii.
O altă zi, o altă întâmplare, la școală, Andrei a primit un proiect de grup. Era foarte obosit de la jocurile video din noaptea anterioară și a decis să lase toată munca pe seama colegilor săi, Ioana și Radu. El a stat deoparte, făcând doar glume și criticând eforturile colegilor. În ziua prezentării, Ioana și Radu au făcut o treabă excelentă. Dar când a venit rândul lui Andrei să vorbească, nu știa nimic despre proiect.
Profesorul, observând acest lucru, l-a întrebat de ce nu este pregătit. Andrei a încercat să dea vina pe colegii lui, dar aceștia și-au apărat efortul și au explicat cum Andrei nu a contribuit deloc. Ca urmare, Andrei a primit o notă foarte mică, iar colegii lui au fost felicitați pentru munca lor. Rușinat și conștient de greșeala lui, Andrei a înțeles că trebuie să fie responsabil și să-și facă partea sa de muncă în proiectele de grup.
De ziua bunicului său, familia lui Andrei a organizat o mică petrecere. Bunicul, un om simplu și cu inima mare, îi iubea foarte mult pe toți nepoții lui și era mereu generos. Andrei, însă, se aștepta mereu să primească cele mai multe cadouri, chiar și de ziua altcuiva.
Când bunicul a deschis cadourile și a găsit o fotografie veche, foarte dragă lui, înrămată frumos de părinții lui Andrei, băiatul a izbucnit în râs și a spus că e un cadou plictisitor. Bunicul s-a întristat, iar atmosfera s-a tensionat. Restul familiei a fost dezamăgită de comportamentul lui Andrei.
Văzând că și-a rănit bunicul și că toată lumea este supărată, Andrei a simțit un regret profund. Bunicul lui l-a chemat lângă el și i-a spus că un cadou nu înseamnă doar valoare materială, ci și emoție și amintiri prețioase.
Prin aceste întâmplări, Andrei a început să înțeleagă că atitudinea lui trebuie schimbată. A realizat că respectul, responsabilitatea și aprecierea lucrurilor simple sunt esențiale pentru a avea relații armonioase și pentru a fi fericit. Cu timpul, a devenit un băiat mai înțelegător și mai empatic, iar cei din jurul lui au început să-l respecte și să-l aprecieze mai mult.