Povestea noastră începe cu un împărat care avea trei fiice. După moartea soției sale, își concentrează toată dragostea asupra fiicelor sale. Într-o zi, le întreabă pe fiecare cât de mult îl iubesc. Cele două fiice mai mari îl comparau cu mierea și zahărul, dar cea mai mică, cu sarea în bucate. Aceasta îi atrage nemulțumirea tatălui, care o alungă din casă.
Fata pleacă și ajunge să lucreze în curtea altui împărat, unde își dovedește măiestria și bunătatea. Este apreciată și iubită de împărăteasă și de fiul împăratului. care se îndrăgostește și dorește să se căsătorească cu ea.
Cu toate că împărăteasa este îndoielnică inițial, ea acceptă și își înduplecă și soțul. La nuntă a fost invitat și tatăl său. În ziua nunții, fata gătește o mulțime de bucate gustoase pentru petrecăreți dar pentru tatăl său nu pune deloc sare, doar cu miere și zahăr, ca o lecție.
Tatăl miresei se supără și acuză organizatorii nunții de insultă. Însă când adevărul este dezvăluit, ințelege cuvintele pline de înțelepciune ale copilei și se împacă cu fiica sa și se bucură de reușita acesteia.
Astfel, fata este reabilitată, iar nunta se încheie cu bucurie și înțelegere.Povestea subliniază importanța recunoașterii și prețuirii dragostei sincere, chiar și atunci când pare diferită sau mai puțin evidențiată decât altele.